Dincolo de o istorie incertă și amenințătoare prin naționalizările abuzive din perioada comunistă, privatizări și retrocedări suspecte care au afectat iremediabil clădirile de patrimoniu, există străzi sau întregi zone în București care pot fi de o reală încântare pentru iubitorii de istorie, cultură și patrimoniu arhitectural.
Prin inițiativa proprietarilor sau chiar cu implicarea unor organizații neguvernamentale, prin resurse financiare existente sau atrase, clădirile conservate ale Bucureștiului primesc o nouă șansă. Fie ea ca oportunitate de afaceri prin refuncționalizarea spațiilor deținute care să devină spații de birouri, nod comunitar sau centre culturale, fie ca urmare a retrocedării moștenitorilor de drept, această șansă înseamnă continuarea și transmiterea poveștilor lor către generațiile viitoare de bucureșteni.
EN
Looking past the uncertain and menacing history behind heritage buildings, due to abusive communist expropriations and suspicious privatizations that have irreparably scared them, we still find streets and areas in Bucharest that can be a true delight for history, culture and architectural patrimony enthusiasts.
Thanks to a joint owners’ initiative and even the participation of non-governmental organizations, with existing or drown in financial resources, Bucharest’s preserved buildings now get another chance. Either as a business opportunity by turning the spaces into offices, community or cultural centers, either following the return to their rightful heirs, the chances given to these buildings make it possible for their stories to be passed on to future generations of Bucharest citizens.
FR
Au-dela d’une histoire incertaine et menaçante par les expropriations abusives de l’ere communiste, les privatisations
et restitutions suspectes qui ont endommagé irrémédiablement les bâtiments du patrimoine, il y a des
rues ou des zones entieres a Bucarest, qui peuvent etre un vrai enchantement pour les amateurs d’histoire, de culture
et de patrimoine architectural.
Par le biais de l’initiative des propriétaires ou encore la participation des organisations non gouvernementales, par les ressources financieres existantes ou attirées, les bâtiments conservés de Bucarest reçoivent une nouvelle chance. Que ce soit comme une opportunité d’affaires par la remise en fonction des espaces qui deviennentdes espaces de bureaux, noeud communautaire ou centre culturel, soit en raison de la retransmission aux héritiers, cette possibilité signifie la continuation et la transmission de leurs histoires aux futures générations.

—-
„Bucureștii de azi. Viziunea artiștilor de mâine”, un proiect experimental interdisciplinar aflat la granița dintre artă plastică, sensibilitate artistică și istorie, arhitectură, patrimoniu cultural material imobil. Scopul lui este a promova patrimoniul cultural turistic al Bucureștiului subliniind identitatea arhitecturală și istorică a capitalei României prin tehnici contemporane de reprezentare plastică.

35 de repere arhitecturale și istorice ale Bucureștiului au fost selectate de către Asociația Rhabillage și s-a făcut o documentare complexă asupra acestora, pentru a fi ulterior reprezentate plastic în viziunea artistului dr. Laurențiu Dimișcă – Noua Figurație – 30 dintre acestea, și a cinci artiști debutanți selectați prin concurs: Aida RADU, Alma BENEDEK, Konrad MIHAT, Marius MILEA și Mihaela Cristina ȘOLGA – Artă Experimentală -, care au participat la un atelier de pictură experimentală.
Toate lucrările plastice realizate au făcut parte din expoziția de artă în afara normelor, itinerată la București, Sibiu și Piatra Neamț cu scopul de a sensibiliza și inspira viitoare proiecte de salvare a patrimoniului arhitectural românesc prin abordări inovatoare.

Acest demers experimental care s-a finalizat cu realizarea unui album de artă de prezentare atât a proiectului cât și a celor 35 de lucrări plastice realizate, publicat la Editura „C.M.Imago”, Colecția de azi.

—–
Un proiect al Fundației OUTSIDER ART din Piatra Neamț realizat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național.

CONTACT:
Arina Bianca Rusu
Manager de proiect, Fundația Outsider Art
+40 721 354 054
outsideart.org | facebook.com/35reperebucurestene
35reperebucurestene@gmail.com

—–
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Hanul Manuc
Str. Halelor, nr. 9-13, S3
Monument istoric
Clădire parțial funcțională

Hanul lui Manuc a fost construit pe terenul fostei Curți Domnești, de către Emanuel (Manuc) Mârzaian, un bogat om politic și negustor al anilor 1800. In anul 1806, acesta ajunge în Țara Românească și în acelasi an începe construcția hanului, ce va fi terminat în anul 1808.

In anul 1812, în Hanul lui Manuc a fost semnat Tratatul de la București în urma căruia teritoriul principatului Moldovei dintre Prut și Nistru a fost ocupat de către Imperiul Rus. La mijlocul sec. al XVIII lea Hanul lui Manuc a devenit principalul complex comercial al vechiului București.

Deși arhitectura exactă a hanului în configurația inițiala nu este cunoscută, din descrierile istorice reiese că la subsol existau 15 pivnițe mari boltite, 23 de prăvălii la parter și 107 odăi la parter. Influențele stilului brâncovenesc atenuează impactul vizual dat de forma circulară, de cetate, a clădirii. Curtea interioară mărginită de arcade susținute cu stâlpi din lemn creează un sentiment de liniște.

Mai târziu, Hanul este cumpărat de Dimitrie Iconomidis. După moartea acestuia, cei trei copii moștenitori continuă să exploateze hanul până în anul 1860 când il dau în arenda lui Milan Momcilovici.

In 1838, clădirea este grav afectată de cutremur. Având nevoie de reparații consistente, clădirea este din nou vândută în anul 1861 lui Lambru Vasilescu. Acesta investește în reparația clădirii și îi schimbă numele în „Marele Hotel Dacia”. Astfel clădirea începe să găzduiască în sălile sale piese de teatru și baluri mascate, precum și diferite evenimente și intâlniri ale personalităților marcante ale vremurilor respective. Odată cu instaurarea comunismului, Piața 28 martie (denumirea Pieței Unirii din anii ’50) continuă săfie nodul comercial al Bucureștiului. Autoritățile au cazat pe atunci în camerele fostului Hotel Dacia chiriași aduși din toate părțile care au contribuit la distrugerea interioarelor istorice, neglijența și nepăsarea autorităților, inclusiv după 1989, ducând la un nivel de degradare greu de imaginat dacă am privi imaginile cu Hanul din vechile gravuri ale sec. XIX.

In anul 2007, Hanul lui Manuc a fost retrocedat familiei Cantacuzino, iar după o perioadă de trei ani în care s-au făcut investiții importante pentru revitalizarea hanului, acesta a fost redeschis parțial sub denumirea sa originală. Serban Cantacuzino a investit până în prezent peste 8.5 milioane euro în reparații pentru clădire.

©foto Arina Bianca Rusu

12

„Ieri, astăzi și to be continued”
de Dimisca Laurentiu

©foto Florin Mitrea

13 14 15 16 17 18 19 20

Turnul de apă Pantelimon
Șos. Morarilor 1, S2
Fără grad de protecție
Spațiu cultural alternativ / nod comunitar

Edificiul ridicat în anii de glorie şi industrializare ai comunismului reprezintă unul dintre exemplele clare și practice că o construcție industrială se poate transforma în operă de artă și spațiu cultural alternativ sau nod comunitar prin refuncționalizarea spațiului interior al acestuia.
La inițiativa Asociației Make a Point, turnul a fost pictat la exterior. A fost montată și o scară pentru a oferi o panoramă de 37 de metri asupra capitalei. Devenit obiectiv turistic și cultural, Turnul de Artă Pantelimon găzduiește expoziții de artă și alte evenimente culturale.

„Construcţiile industriale din marile oraşe se pot transforma în opere de artă!
O demonstrează proiectul unor tineri care au schimbat complet aspectul unui turn de apă din Bucureşti. L-au pictat şi au montat o scară, astfel încât Capitala poate fi admirată acum de la 37 de metri înălţime.
Printre blocuri de 10 etaje şi fabrici abandonate, o clădire iese în evidenţă în cartierul Pantelimon din Bucureşti. Un turn de apă pictat în vârf şi înconjurat de o scară ameţitoare a devenit proiectul unei organizaţii care a vrut să înfrumuseţeze un fost spaţiu industrial. După doi ani de muncă şi luptă să convingă sponsorii să investească în ideea lor, turnul s-a transformat.
De-a lungul celor câteva sute de trepte care duc până în vârf sunt mici ferestre în care au fost amenajate diorame, iar la parter va fi creat un spaţiu multimedia, unde vizitatorii vor avea parte de spectacole de lumină şi muzică.
Peste tot în ţară sunt astfel de turnuri. Şi-au demonstrat utilitatea atunci când au fost construite, dar acum dispar încetul cu încetul. În străinătate însă, acestea se tranformă, cu un pic de imaginaţie, în locuinţe care valorează milioane de euro sau în hoteluri pentru turiştii cu gusturi extravagante.”
Sursa:
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Cultura/Stiri/Un+turn+de+apa+din+Pantelimon+a+fost+transformat+in+loc+pentru+p

©foto Arina Bianca Rusu

21

„Ispita turnului de apă”
de Dimisca Laurentiu

©foto Florin Mitrea

Case CONSERVATE // Preserved buildings // Bâtiments préservés_Bucureștii de azi. Viziunea artiștilor de mâine

Leave a Reply

Your email address will not be published.