Poveștile Bucureștiului de odinioară merg mai departe și împreună cu ele și speranța noastră că prin restabilirea punții către trecutul cosmopolit al acestui oraș vom reda din efervescența și tumultul epocii trecute unui prezent devenit cenușiu, predominat de sticlă și oțel.
Este nevoie doar de răbdare și de un plan coerent de reabilitare a unei clădiri de patrimoniu, dezvoltat cu grijă deosebită pentru detalii într-un echilibru între tehnicile tradiționale, elementele arhitecturale originale și tehnicile moderne de construcție. Un astfel de echilibru demonstrează că revitalizarea patrimoniului arhitectural bucureștean poate fi realizată cu dragoste și respect față de moștenirea noastră culturală într-un tandem între implicarea socială și diferitele interese economice.
Vechiul și noul se pot pune reciproc în valoare, fără a se condiționa unul pe celălalt, totul depinde de ce-ți propui și de cât de hotărât ești în a-ți atinge scopul.
EN
The stories of the old Bucharest are passed on to future generations and with them, our hopes that with the restoration of this bridge to the city’s cosmopolitan past, we might restore some of the excitement and tumult of the past to a dull and grey present, dominated by steel and glass.
It only takes patience and a coherent plan for the rehabilitation of a heritage building, developed with particular care for details in a balance between traditional techniques, original architectural elements and modern construction techniques. Such a balance shows that the revitalization of Bucharest’s architectural patrimony can be accomplished, with love and respect for our cultural heritage, in a tandem between social commitment and various economic interests.
The old and the new can work together, adding value to one another, without restrictions, and it all depends on what you set out to do and how far you’re willing to go to accomplish that goal.
FR
Les histoires du Bucarest d’autrefois vont plus loin et avec eux et notre espoir que par la restauration du pont du passé
cosmopolite de cette ville, nous redonnerons quelque chose de l’effervescence et du tumulte de l’époque passée a un
présent devenu gris, dominé par l’acier et le verre.
Il suffit juste de patience et d’un plan cohérent pour la réhabilitation d’un bâtiment de patrimoine, élaboré avec
un soin particulier pour les détails dans un équilibre entre les techniques traditionnelles, les éléments architecturaux
originaux et les techniques de construction modernes. Un tel équilibre montre que la revitalisation du patrimoine architectural bucarestois peut etre accomplie avec amour et respect de notre héritage culturel en tandem entre engagement
social et divers intérets économiques.
L’ancien et le nouveau peuvent se mettre réciproquement en valeur, sans se conditionner l’un l’autre, tout dépend de ce
que vous vous proposez et combien vous etes déterminé a atteindre votre but.

—-
„Bucureștii de azi. Viziunea artiștilor de mâine”, un proiect experimental interdisciplinar aflat la granița dintre artă plastică, sensibilitate artistică și istorie, arhitectură, patrimoniu cultural material imobil. Scopul lui este a promova patrimoniul cultural turistic al Bucureștiului subliniind identitatea arhitecturală și istorică a capitalei României prin tehnici contemporane de reprezentare plastică.

35 de repere arhitecturale și istorice ale Bucureștiului au fost selectate de către Asociația Rhabillage și s-a făcut o documentare complexă asupra acestora, pentru a fi ulterior reprezentate plastic în viziunea artistului dr. Laurențiu Dimișcă – Noua Figurație – 30 dintre acestea, și a cinci artiști debutanți selectați prin concurs: Aida RADU, Alma BENEDEK, Konrad MIHAT, Marius MILEA și Mihaela Cristina ȘOLGA – Artă Experimentală -, care au participat la un atelier de pictură experimentală.
Toate lucrările plastice realizate au făcut parte din expoziția de artă în afara normelor, itinerată la București, Sibiu și Piatra Neamț cu scopul de a sensibiliza și inspira viitoare proiecte de salvare a patrimoniului arhitectural românesc prin abordări inovatoare.

Acest demers experimental care s-a finalizat cu realizarea unui album de artă de prezentare atât a proiectului cât și a celor 35 de lucrări plastice realizate, publicat la Editura „C.M.Imago”, Colecția de azi.

—–
Un proiect al Fundației OUTSIDER ART din Piatra Neamț realizat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național.

CONTACT:
Arina Bianca Rusu
Manager de proiect, Fundația Outsider Art
+40 721 354 054
outsideart.org | facebook.com/35reperebucurestene
35reperebucurestene@gmail.com

—–
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

1 2 3 4 5

Budișteanu, 28bis
Str. G-ral Constantin Budișteanu, nr. 28 bis, S1
Monument istoric
Spațiu de birouri

Construit în anul 1896, edificiul este impresionant prin proporțiile armonioase și elementele specifice stilului neoromânesc de sfârșit de secol XIX și prin interiorul clasic cu influențe orientale. După ce a fost abandonată mai bine de 10 ani, ajungând astfel într-o stare avansată de degradare, casa este achiziționată de noii proprietari la recomandarea arhitectei Iulia Stanciu, ca potențială investiție imobiliară, cu scopul de a fi reabilitată.

În acest demers, s-a urmărit identificarea și refacerea structurii originale și a elementelor reprezentative, fiind astfel înlăturate intervențiile care nu se potriveau cu identitatea sa arhitecturală. Intervențiile contemporane au fost realizate cu mare grijă și atenție față de elementele originale.

„Iulia Stanciu: Este o casă pe care am urmărit-o în decursul timpului. Mă fascina de mult, treceam prin faţa ei şi faptul că, până la urmă, cineva a preluat-o şi a decis să o recupereze mă bucură foarte tare. E o bijuterie, o casă în care concentraţia de măiestrie e foarte mare.

În intervalul 1995-1997, s-au început niște lucrări, s-au instalat schelele, s-au făcut modificări în zona corpului anexă. Le urmăream trecând pe stradă. Apoi au stagnat un timp. Schelele rămase au însemnat igrasii pe faţadă, infiltrații, ornamentele scoase cu intenţia de a se restaura nu au mai fost repuse pe poziție. Au trecut aproape zece ani din momentul în care s-a făcut prima intervenţie până când am intrat în casă printr-un concurs de împrejurări, nu cu beneficiarul, ci cu un agent imobiliar care dorea să vândă casa și spera ca printre clienții mei să-și găsească un cumpărător. Se vedea de afară că imobilul este o bijuterie de arhitectură cu stilul ei eclectic combinat (neoromânesc şi oriental). Interiorul era organizat pe structura clasică a unei astfel de case: holul central şi patru camere cvasi-echivalente, pe o tipologie foarte flexibilă, în care încăperile își pot schimba funcţiunea între ele după cum sunt mobilate. Totuşi, interiorul a fost o surpriză totală: holul decorat cu tablouri-frescă, frontoanele şi fiecare cameră cu o decorație diferită, totul păstrat, dar foarte încărcat de vopsitorii succesive, straturi peste straturi care le diminuau strălucirea culorilor și finețea detaliilor în ipsos.

Primul pas a fost să găsesc pe cineva căruia să-i dau această bijuterie mică. Am încercat printre beneficiarii mei şi destul de repede după ce vizitasem eu casa m-a căutat o prietenă care voia să-şi achiziţioneze un sediu şi găsise ceva în vecinătate. M-am dus, am văzut, era total nepotrivit pentru ceea ce îi trebuia şi mult sub valoarea casei din str. Budișteanu pe care i-am propus-o în loc. Aşa a început aventura, cu o persoană care îmi era apropiată, dar care, iniţial, nu cred că şi-a dat seama în ce intră pentru că, deși era în situația de a-și mai fi amenajat o casă, nu mai făcuse restaurare şi nu cu un arhitect.”

Sursă http://arhitectura-1906.ro/2013/07/interviu-cu-arhitect-iulia-stanciu-cred-ca-restaurare-mi-a-oferit-mult-mai-multe-impliniridecat- o-casa-noua-este-emotionant-felul-in-care-prin-fiecare-fragment-casa-se-dezvaluie/

©foto Arina Bianca Rusu

 

6

„Neoromânesc & Oriental Style”
de Dimisca Laurentiu

©foto Florin Mitrea

7 8 9 10 11 12 13

Casa Mincu
Str. Arthur Verona, S1
Monument istoric
Sediul Ordinului Arhitecților din România

Imobilul a fost construit în zona mahalaua Popa Ivaşcu, denumită apoi Pitar Moş, după numele bisericii din zonă. Proprietarul initial a fost Posta Romana casa fiind evaluată in 1870 la 75.000 lei. Mai tarziu casa a aparţinut arhitectului G.A. Burelli, de la care Arhitectul Ion Mincu, părintele stilului neoromânesc, a cumparat-o in anul 1890 si a a locuit aici până în 1912, aducând câteva modificări locuinţei. Valoarea evaluata a casei in 1890 era de 108.650 lei.

Locuința dispusă in forma de L era construită din caramida tencuită si avea 9 camere mari de stăpâni şi 5 pentru servitori, grajd, şopron, pivniţă acoperită cu boltă de caramidă şi acoperiş cu şarpantă de lemn ce susţinea învelitori din ceramică sau tablă. Printre elementele originale ale cladirii mentionam lambriurile din lemn, hota metalică, ferestrele, ușile si dulapuri încastrate.

n prezent cladirea a devinit sediul Ordinului Arhitectilor din Romania. Citam in continuare din comunicatul OAR privind achizitionarea si inceperea lucrarilor de reabilitare a casei Ion Mincu:
“Amplasarea sediului Ordinului Arhitectilor din Romania in Casa arhitectului Ion Mincu (1852-1912), fondatorul curentului de arhitectura nationala, al modernitatii arhitecturale romanesti si invatamantului superior de arhitectura, se inscrie in directia de recuperare a traditiei culturale si mostenirii spirituale autohtone. Optiunea membrilor OAR de a valorifica acest spatiu memorial cu o puternica amprenta arhitecturala si culturala presupune un efort financiar sustinut pe termen lung, dublat de o chestiune de mandrie profesionala pentru breasla arhitectilor ce revitalizeaza un monument istoric (Cod LMI 2004 B-II-m-B-19835), reper in istoria arhitecturii romanesti. Valoarea istorica exceptionala a constructiei, unul din primele exemple de arhitectura civila realizata de arhitecti in Bucuresti, cea arhitecturala (fatadele reprezentand unul din primele exemple de arhitectura neoromaneasca), precum si valoarea memoriala (locuinta arhitectului si loc faimos de intalnire a unor cercuri intelectuale ale vremii) innobileaza acest spatiu, actual sediu al arhitectilor romani. Cumpararea proprietatii de 910 mp din Bucuresti, str. Pictor Verona nr. 19, de catre membrii OAR din intreaga tara, teren pe care se afla si casa, remodelata de Ion Mincu pentru biroul si familia sa – unde a locuit si a lucrat din 1890 pana la disparitia sa in 1912 – presupune restaurarea locuintei si functionarea Memorialului Mincu in spatiul imaginat si executat de arhitect pentru sine.” (…) acest program face apel la conjugarea unor eforturi importante de naturi diferite, de la conceptia si implantul unui obiect nou de arhitectura in nucleul central, la montajul financiar si executie pentru a asigura apoi exploatarea de succes, spre beneficiul prestigiului si activitatilor Ordinului, al patrimoniului astfel realizat”.

©foto Arina Bianca Rusu

14

„Marele Arhitect”
de Dimisca Laurentiu

©foto Florin Mitrea

Case REABILITATE / Rehabilitated buildings/ Bâtiments réhabilités_Bucureștii de azi. Viziunea artiștilor de mâine

Leave a Reply

Your email address will not be published.